De ce iubesc Craiova?

Image

Pana acum putin timp as fi plecat fara resentimente peste hotare, cat mai departe as fi vazut cu ochii, as fi visat la o viata noua, la oameni noi, la schimbari, inceputuri noi, sanse de a fi altfel. Mi-as fi lasat tara, orasul, prietenii si as fi mers undeva unde sa-mi fie mai bine, lasand in spate amintiri, sperante si pamant. Dar oare as putea vreodata sa numesc “acasa” un alt oras? O alta tara? As putea vreodata sa-mi sterg istoria? As putea vreodata sa ma simt bine intr-un loc unde stiu ca bunicii mei nu au luptat ca sa-l elibereze? Sa-l faca mai bun? Sa lupte ca sa ofere copiilor libertate, iar copiii, la randul lor, sa le ofere copiilor lor poate chiar mai mult. As putea avea pretentia ca un strain sa ma numeasca peste timp “de-a lui”, sa-i fiu sora, sa-i fiu ruda, sa fiu un om al nimanui intr-un loc mai bun decat in cel in care m-am nascut?

Dupa lungi discutii in contradictoriu cu familia, prietenii si altii care au tinut sa-mi ofere sfaturi, parerile s-au impartit. 50%-50%. Cum iau hotararea? Cel 1% care ma poate ajuta sa aleg sunt eu. Decizia finala sta in puterile mele, iar eu, nu numai ca am hotarat sa raman in tara, am hotarat chiar sa raman in Craiova. Da, facultatea o voi face in Craiova! De ce? Va intrebati de ce raman? Va intrebati de ce iubesc eu Craiova?

Iubesc Craiova pentru ceea ce m-a facut sa devin. Iubesc Craiova pentru libertatea de exprimare pe care mi-o ofera. Iubesc Craiova pentru ca ma face sa ma simt bine, ma face sa fiu stapana pe propriile-mi picioare, iubesc Craiova pentru ca eu am ales-o. Eu am ales sa ma stabilesc aici inca din clasele mici si de aceea o iubesc. Am muncit ca sa ajung aici si pur si simplu nu vreau sa mai plec. Iubesc orasul acesta pentru ca e tot ce am, e doar al meu si al altor  298.740 de oameni in mod egal, il iubesc pentru ca mi se dedica mie, pentru ca e pentru mine, pentru ca oamenii au idei minunate pe care le pun in aplicare, pentru ca se unesc si formeaza un tot, formeaza intregul oras, unul frumos si puternic. Il iubesc pentru ca mi-a oferit sansa sa devin ceea ce sunt, sa cresc, sa ma dezvolt sanatos, sa-mi schimb conceptiile, sa cunosc oameni frumosi, speciali, oameni care ma fac sa ma simt norocoasa si care dau culoare locurilor prin care trec.

Deci daca aveti nevoie de motive pentru care sa iubiti Craiova-i simplu! Iubiti Craiova pentru ca aici locuiti, pentru ca zilnic va treziti si-i colindati strazile, pentru ca traficul de dimineata e infernal, iar pana la destinatie invatati cel putin doua-trei injuraturi noi, dar nu se termina pamantul in ele, asa ca uneori e chiar amuzant, iubiti Craiova pentru cofetaria cu macarons de pe drumul spre gara, pentru magazinul de inghetata cu tiramisu de langa Mercur, pentru Parcul Romanescu cu care va puteti lauda in orice colt al lumii, pentru trecatorii grabiti de pe strada, pentru felul in care se trezesc la viata si umplu terasele tinerii cand apare soarele dupa o iarna grea, pentru fiecare moment pe care-l petreceti aici si pentru ca daca ati fi in alt oras, vietile voastre ar fi altfel. Nimeni nu garanteaza ca ar fi mai frumoase, ori mai grele, dar iubiti Craiova pentru ca aveti motive intemeiate s-o faceti!

So keep calm and love Craiova! 🙂

Am răspuns provocării lansate de Blogal Initiative Craiova

2 ANI PENTRU EI, PRIMUL PENTRU MINE

Imagine

Din cauza lipsei de timp cu care ma lupt in ultima vreme am sa-ncerc sa ma rezum la doar cateva randuri. Insa aceste cateva randuri sper sa fie pe intelesul fiecaruia. Daca nu am ascultat atunci cand am auzit o vorba inteleapta de la tata, cum ca trebuie sa fiu perseverenta, ca lucrurile bune se pregatesc mereu sa vina, acum am dovada. Daca prin septembrie am hotarat sa-mi fac publice cateva din gandurile mele, plecand la drum cu un scop clar, pe care nu l-am atins, ba chiar l-am schimbat pe parcurs, acum, in februarie cred ca mi s-a deschis o portita fara ca macar s-o-ncerc. N-am urmarit niciodata mai mult decat a ma elibera de stres, de ganduri negative, tristeti si suferinte(multe inchipuite), de a scrie despre iubiri inexistente poate doar pe ici pe colo avand ce-i drept oameni care m-au inspirat. As fi scris chiar daca nu m-ar fi citit nimeni ( daca acum ai in gand “Pai inca nu te citeste nimeni”, te contrazic! Deja ai ajuns pe la mijlocul textului, deci esti unul dintre oamenii care ma citeste 🙂 ) si, in ciuda lucrurilor puerile pe care probabil le prezint uneori, in ciuda “randurilor non-sens”, mare mi-a fost mirarea cand atatia oameni m-au felicitat si incurajat. Va doresc sa simtiti macar o data in viata cum creste inima in voi cand vedeti oameni care va citeaza pe Facebook sau care aduc in discutii face to face subiectele abordate de voi pe blog! Nu neg ca au existat oameni care au raspuns cu ironie si probabil inca-mi raspund, doar ca acum abia de-i mai vad. Am invatat in tot acest timp sa vad doar lucrurile bune si sa-i las in spate pe cei care refuza sa raspunda pozitiv.

M-am intins deja mai mult decat imi permitea timpul meu pe ziua de azi, dar abia acum spun ceea ce vreau sa spun de cateva zile. In weekend am fost la o intalnire a bloggerilor din Craiova, unde m-am simtit mai mult decat bine. Cu aceasta ocazie vreau sa le multumesc pentru ospitalitatea lor! 🙂 Oameni de diferite varste, diferite functii, infatisari, oameni pe care nu mi-i pot imagina stand departe de tastatura unui calculator, poate pentru ca nu i-am cunoscut in alte circumstante, sau poate pentru ca pur si simplu s-au nascut cu scrisul asta-n sange. Oameni care cresc zilnic ajutandu-i pe altii sa creasca. Ei se dezvolta invatandu-i pe ceilalti sa se dezvolte. Un raspuns sincer si frumos din partea omului care m-a si adus la intalnire si caruia-i sunt recunoscatoare, Daniel Botea ( http://danielbotea.blogspot.ro ): “Fac pentru ca-mi place!”. Eh, deci mai e nevoie de explicatii suplimentare?

P.S.: S-au facut 2 ani de la Craiova Blog Meet. La mult mai multi in continuare!

Ne schimbam si noi?

Imagine

Ti-ar ajunge un caiet intreg sa-ti notezi nemultumirile? De cate ori pe zi te auzi spunand: “ma voi schimba” si de cate ori pe an realizezi ca n-ai facut altceva decat planuri? Planuri, planuri, planuri. La ce bun sa faci planuri? Stii de ce sunt fericiti oamenii spontani? Pentru ca ei nu fac niciodata planuri! Daca nu ai asteptari, nu poti fi dezamagit. Si daca nu esti dezamagit, nu-ti ramane altceva de facut decat sa devii fericit. Fericit,fericit,fericit. Daca ai alege la intamplare 5 oameni in drumul tau spre casa si i-ai intreba ce-nseamna fericirea, ce ti-ar raspunde? Fiecare om are un dictionar propiu si atribuie diferite sensuri cuvintelor tale, asa ca vei primi de la cele mai amuzante la cele mai triste raspunsuri. Fiecare-ti va raspunde ca fericirea-i ceea ce lui ii lipseste in momentul respectiv, iar daca vei reveni peste timp cu aceeasi intrebare, bineinteles, raspunsul se va schimba in functie de noile nevoi ale intervievatului. Daca fericirea mea cea mai mare ar fi in momentul acesta un somn lung, ma face oare asta sa fiu un om trist? Un om care-si doreste mai mult? Imi doresc pentru ca stiu ca nu voi primi niciodata, de asta imi doresc. Cu cat ma indepartez de a primi, cu atat mai mult vreau. Si cu cat mai mult vreau, cu atat mai mult imi formez o obsesie. Si cand imi formez o obsesie, renunt nervoasa. 

Nu sta degeaba si in niciun caz nu deveni ca mine! Uraste somnul, doreste-ti sa fie ziua cat mai lunga sa poti avea timp de cat mai multe! Nu deveni plictisit, respectiv plictisitor. Oamenii plictisitori raman singuri. Nimeni nu te va invita in oras pentru ca adora sa-l plictisesti tu sau sa te plangi ca viata ta nu e asa cum ti-ai dori. Daca viata ta nu e cum iti doresti, incearca sa-ntelegi ca nici electricianul, nici instalatorul nu vor bate la usa ta sa ti-o repare. Doar tu poti schimba ceva. Sta in puterea ta sa te trezesti maine si sa incepi viata de acolo unde ai lasat-o ultima data, viata care-i de fapt un verb, nu un substantiv. “Eu viata. Tu viata. El viata”. Observi? Din motive de estetica au hotarat sa-l numeasca substantiv, dar nu, nu, nu. Viata-i cand traiesti, cand lupti, cand faci ceva pentru tine. Viata inseamna miscare. Nu astepta sa ajungi pe plaja ca sa te bucuri de soare, nu astepta sa porti un inel pe deget ca sa iubesti, nu astepta sa ti se spuna ce sa faci, ci doar… fa! Fa acum! Do smth 🙂

Dac-as fi

Image

Dac-as fi o pasare ,as zbura chiar acum in cautarea timpului pierdut.

Dac-as fi pamant, m-as usca chiar acum de dorul tau.

Dac-as fi vantul, as bate nebun in toate colturile lumii, strigandu-te.

Dac-as fi nisip, m-as risipi chiar acum de dorul talpilor tale goale.

Dac-as fi un peste, te-as cauta in adancurile tuturor apelor.

Dac-as fi o stea, as straluci doar la fereastra ta.

Dac-as fi copac, m-as lasa taiat chiar de la radacina pentru a-ti sta aproape.

Dac-as fi un lup, as urla doar la soare, ci nu la luna, ca sa dormi tu in pace.

Dac-as fi ocean, as fi secatuit de dorul chipului tau oglindit in mine.

Dac-as fi o flacara, as arde de nerabdare sa-ti simt caldura.

Dac-as fi o podoaba, m-as lasa purtata de bratul tau puternic, ori atarnand pe pieptu-ti rece.

Dac-as fi ploaia, mi-as varsa toate lacrimile pentru a-ti saruta privirea.

Dac-as fi regina, mi-as da tot regatul pentru inima ta.

Dac-as fi soldat, as lupta pentru tine mai vitejeste decat pentru propria-mi tara.

Dac-as fi un pian, clapele mele ar rasuna doar la atingerea degetelor tale.

Dac-as fi o vioara, coardele mele ar tremura la fiecare gand pentru tine.

Dac-as fi dor, m-as topi sa te am pe tine.

Dac-as fi iubire, as implora sa curg prin sangele tau.

Dac-as fi orice, as fi pentru tine.